Cele mai frecvente cauze de adresare la terapeut sunt:
Infecţiile respiratorii acute, gripa, răceala, infecţiile virale.
Bolile respiratorii: bronşită, pneumonie, astm bronşic.
Bolile organelor sistemului circulator: distonie neurocirculatorie, boala hipertonică, hipertensiunea arterială simptomatică, boală cardiacă şi ischemică.
Bolile tractului gastrointestinal: gastrită, ulcer, afecţiuni ale pancreasului, intestinului.
Terapeutul foloseşte pentru stabilirea diagnosticului anamneza şi acuzele pacientului, datele de control extern, percuţia, palpaţia şi ascultaţia. Metodele suplimentare de diagnostic în terapie constituie electrocardiografia, ecocardiografia, măsurarea tensiunii arteriale, testările ultrasonore şi endoscopice, cît şi investigaţii de laborator (testări clinice, biochimice, imunologice, hormonale, bacteriologice).